A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu… ROOOZ!
Hello, hello,
Începem postarea cu versuri pentru că de ce nu, toamna în sine e un anotimp poetic, bla, bla, bla. Recunosc, nu vreau să fiu ipocrită, dar și pe mine mă inspiră anotimpul ăsta. Toată tranziția de la vară la toamnă e puțin morbidă, dar faptul că se întâmplă cu o explozie de culori compensează cât de cât. Stăteam azi și mă gândeam că nu sunt îndeajuns de recunoscătoare pentru ce am. De ce? Pentru că nu am mai stat de ceva timp în liniște să admir fiecare lucru mărunt care se întâmplă în natură, micul univers al ființelor necuvântătoare. Știu că sună puțin cheesy, dar hai să fim serioși- de când nu te-ai mai oprit în mijlocul străzii la o adiere de vânt să privești frunzele cum sunt plimbate, sau să asculți atent scrâșnetul frunzelor uscate când le calci. Măi, nu știu voi, dar eu de câțiva ani am uitat complet ce fain e anotimpul ăsta. Am fost orbită de dezavantaje și pesimismul meu notoriu: ”Super, ploaie și frig, 2 tricouri, 3 pulovere și geacă waterproof”. Hai că nu-i chiar așa, e mișto dacă te uiți la ce trebuie. P.S.:(Spoiler alert, dad jokes) Nu-ți fă griji dacă plouă infernal, caută direct o mansardă!
Evident, am simțit că lipsește din paleta de culori rozul, așa că am decis să cooperez cu doamna, și să ne imortalizăm împreună, bucurându-ne una de alta. Așadar, me and Autumn:
Am ales să port o maleta turtleneck roz pudrat cu o pereche de jeanși “boyfriend” și o vestă din imitație de piele.
Accesorizarea a fost mai hardcore în sensul că am dus-o puțin la extrem cu o bască/beretă accesorizata cu o eșarfă de mătase roz cu alb, o pereche de creole, ochelari aviator cu lentilă roz, și un rucsac alb asortat cu eșarfa.
Am găsit și un podium pentru minunățiile astea.
Fericită foc.
Vă puuup, frumoșilor!